Razvan Rat. Un jucator cu un palmares impresionant, un fotbalist pe care te poti baza oricand, un "muncitor", unul dintre stalpii nationalei de astazi. Am stat cu totii mai linistiti la Euro atunci cand Ribery pleca in cursele lui devastatoare sau cand Camoranesi isi exersa centrarile si patrunderile, stiind ca il aveau în fata pe Rat. Si Razvan nu ne-a dezamagit. Iar daca stam si ne uitam la cariera lui, ne dam seama ca, de fapt, el n-a dezamagit niciodata.

Campion la 18 ani

Povestea a inceput la scoala de Fotbal Nicolae Dobrin din Pitesti. Olteanul nascut pe 26 mai 1981 a fost primul produs cu adevarat important al scolii legendei Argesului. Drumul spre consacrare? Nimic spectaculos. A fost remarcat, urmarit, propus si apoi a semnat primul sau contract de profesionist. Cu Rapidul lui Mircea Lucescu. Era 1998 si Razvan nici nu trecuse de stadiul de "junior". Au venit apoi antrenamentele mai dure decat la "scoala", sperantele, visurile si, cum era normal, debutul in prima divizie. 21 aprilie 1999, Rapid-Ceahlaul, 4-0. Trei partide jucate in total in acel final de sezon si deja primul trofeu. Si ce trofeu! Campion al Romaniei la 18 ani!

Consacrarea

Mircea Lucescu nu l-a adus pe pustiul de la Slatina doar ca sa-l bage doua-trei meciuri si sa-l scoata campion asa, de amorul artei. Imediat, in sezonul 1999-2000, Rat a fost titular in 20 de meciuri pentru giulesteni si a marcat doua goluri. Cam bine pentru un adolescent, nu sunteti de acord? Oricum, sa nu credeti ca totul a fost lapte si miere de-acum inainte. Un imprumut la Bacau si un mini-exil la Electromagnetica au fost destul pentru a-i trezi si orgoliul, si ambitia. De aici a si inceput urcusul: titular meci de meci la Rapid, o cupa, o supercupa si, in 2003, din nou medalia de campion al tarii. De data asta nu mai era doar un pusti, ci titular de drept si unul dintre "greii" echipei.

"Motorul" lui Ahmetov

Rinat Ahmetov, milionarul de la Donetk, pusese ochii pe el. Si cum banii conduc lumea, l-a avut. La 22 de ani, Rat pleca in Ucraina, o tara care exista in fotbal doar prin Dinamo Kiev si jucatorii celebri precum Sevcenko, Rebrov si Sovkovski. Ei bine, el a fost unul dintre cei care au schimbat ierarhiile. In primul sezon, 2003-2004, a fost cuminte. A castigat doar cupa. Peste doar un an a venit si Mircea Lucescu, omul care il trimisese in fotbalul mare. Cu Rat pe stânga si cu Lucescu la pupitru, Sahtior a maturat pe jos cu echipa fanion a vecinilor de la est: doua titluri de campion consecutive pentru "mineri", asa ceva chiar ca nu se mai vazuse!

Duelul cu Ronaldinho

Nici in cupele europene Rat nu a dezamagit. 53 meciuri jucate in Champions League si in Cupa UEFA, pentru Rapid si pentru Sahtior. Cu ucrainenii a avut sansa de a juca pe Camp Nou, in fata a 100.000 de oameni, a Barcelonei si a lui Ronaldinho. N-au avut prea mare succes, dar hai sa fim drepti si sa? recunoastem: cine ar fi avut?

Omul care l-a umilit pe Kahn

La nationala, Razvan a fost unul dintre oamenii pe care te poti baza oricand. Inca de la debut, pe 13 februarie 2002, pe Stade de France, intr-un amical cu cocosii galici mai trufasi ca oricand. Aveau si de ce: erau campionii mondiali si europeni in exercitiu! Au trecut de-atunci sase ani jumate, timp in care antrenorii adversarelor s-au chinuit sa desfaca lacatul de pe stânga apararii noastre. Cele 51 de selectii ale lui Rat stau marturie ca n-au prea reusit. A marcat doar un gol pentru Romania, dar nu asta era treaba lui. Si totusi, ce gol! Întrebati-l pe Oliver Kahn, ca dupa meciul acela de la Bucuresti are sigur cosmaruri cu "scarita" lui Razvan.

Un fotbalist complet

Sa recapitulam: campion al Romaniei de doua ori, de doua ori campion si in Ucraina, castigator de Cupa si de Supercupa in ambele tari. Titular de drept al echipei nationale, cu o evolutie impecabila la Euro. Curtat de o gramada de echipe din campionate puternice. La 27 de ani. Nu-i deloc rau, nu? Ei bine, asta e Razvan Rat!